Planul RBS sub noul sef: orientare pe atragerea de depozite, iar retailul se muta pe internet

Belgianul Johan Gabriels spune ca din 2011 profitul RBS Bank Romania trebuie sa accelereze. Reorientarea cresterii de pe par tea de active spre cea de pa sive si promovarea managementului local sunt principalele prioritati la inceput de mandat ale lui Johan Gabriels, belgianul care a preluat formal de la sfarsitul anului trecut conducerea operatiunilor locale ale RBS Bank. "Strategia este sa dam mai multa putere managementului local, pe posturi cu adevarat importante. Avem clienti romani si este important sa cunosti piata si limba", spune Gabriels, 52 de ani.

El a fost numit de RBS la conducerea operatiunilor locale in toamna, iar la sfarsitul anului trecut a primit si avizul din partea BNR, inlocuindu-l astfel pe Peter Weiss, care detinea postul de presedinte din 2005, cand banca apartinea grupului olandez ABN Amro. In 2008, britanicii de la RBS au preluat banca in cadrul unei tranzactii la nivel international.

Peter Weiss, 51 de ani, fusese implicat in primavara in procesul de vanzare a bancii, in cadrul planului de restructurare a grupului Royal Bank of Scotland. Britanicii au renuntat la sfarsitul verii sa mai vanda subsidiara locala, considerand ca pretul pe care l-ar fi putut obtine de la investitori nu reflecta corect valoarea operatiunilor locale. Ulterior, Weiss a preluat conducerea subsidiarei RBS din Grecia.  Johan Gabriels spune ca dupa doi ani agitati, in care banca a trecut de la grupul ABN la RBS, iar apoi a fost implicata intr-un proces de vanzare, era nevoie de o noua strategie si un nou management.

Pe de alta parte, el incearca sa limiteze numarul plecarilor din banca, in conditiile in care relatia cu clientul este foarte importanta pe nisa serviciilor pentru marile corporatii. "Oamenii nostri au relatii stranse cu clienti, chiar la nivel de management de top si le cunosc foarte bine afacerile. Asa ceva intalnesti mai rar pe marile piete, unde relatii se tin la niveluri ierarhice inferioare." Si Roxana Moldovan, care detinea postul de vicepresedinte executiv al bancii pe zona corporate inca de la inceputul anilor 2000, se va pensiona anul acesta, urmand sa pastreze doar o pozitie non-executiva in cadrul boardului.

"Strategia de dezvoltare nu va fi radical diferita de ce a fost pana acum. Nu avem un plan agresiv de crestere, dar vom profita de oportunitati. Vom merge catre corporatiile care vor supravietui crizei", spune Gabriels. Ca si predecesorul sau, nu are ca obiectiv principal marimea activelor, britanicii fiind concentrati in schimb pe profitabilitate.

La jumatatea anului trecut RBS Bank inregistra un profit net de 22,6 milioane de euro (calculat conform standardelor locale de contabilitate), cu 35% mai mare decat castigul raportat catre autoritatile fiscale pe tot anul 2008. Banca avea active de 1,97 miliarde de euro, cu care nu intra insa in topul celor mai mari zece jucatori din sistem.  Gabriels consiera ca profitul din 2010 va fi la un nivel similar cu cel din 2009, urmand ca din 2011 sa inceapa sa urce. Toate castigurile sunt pastrate in capital, pentru a finanta cresterea.

Platforma pe internet in loc de retea teritoriala pentru retail

Pe zona de retail, unde ABN dezvoltase un model bazat pe o forta mobila de vaznari cu consilieri specializati in oferirea de credite, Gabriels intentioneaza sa schime accentul pe atragerea de fonduri. "Vom lansa servicii de internet banking. Avem o retea mica si ne vom baza pe modelul ING Direct." Modelul dezvoltat de grupul olandez ING presupune o banca cu prezenta exclusiv pe internet, clientii deruland toate operatiunile prin intermediul platformei de tranzactionare online.

Banca are in prezent circa 1.000 de angajati, iar in forta mobila de vanzari sunt angrenati aproape 400 de consilieri. Pe zona de retail RBS are 155.000 de clienti, numarul fiind cu 19% mai mare fata de sfarsitul lui 2008. Banca a avut o strategie de a mentine o prezenta teritoriala limitata, avand 31 de unitati in prezent. Gabriels spune ca anul acesta nu sunt planificate inchideri de unitati sau disponibilizari de personal. Gabriels spune ca accentul se va muta pe atragerea de depozite si vanzarea de produse de investitii sau managementul activelor, in timp ce oferirea de credite fara garantii va fi mult limitata.